
Dragi cititori, dragi ascultători:
Eu sunt Clara Maleh, pentru prietenii mei, și de acum încolo și pentru voi, Clarita.
Numele meu va suna oarecum familiar pentru unii din Purchena, pentru alții probabil nu va însemna nimic. «Oare e străină?» – se vor întreba mulți alții.
Când eram mai tânără, între altele mi-am pus de multe ori întrebarea: De unde sunt, de unde am venit? Unde am plecat? Unde am ajuns? Să rămân?
Singurul lucru pe care vi-l pot spune este unde mă aflu acum, adică în spațiul virtual, la radioul modern, pe internet, în telefoanele, calculatoarele voastre, pe rețelele de socializare și în sfera gândurilor.
Știu că mă aflu în gândurile și în inima tatălui meu, în povestea nespusă a Purchenei, în detaliile care au scăpat cronicilor și care au pierit din memoria oamenilor.
Acum sunt aici pentru a împărtăși poveștile acestui vechi oraș și pentru a reduce la viață istoria încetul cu încetul, și să le arăt locuitorilor de aici dar și noi veniților ce și cum s-a întâmplat aici în timp ce nimeni nu era atent.
Călătoresc în timp, și vă voi prezenta cele mai faimoase dar și cele mai puțin cunoscute momente din istoria orașului nostru mic, dar minunat.
Când mi s-a propus să particip în proiectul Living the 20s, născut din ideea unei fete din Granada, n-am putut rezista. Conchita, a început să le povestească zilnic vecinilor din cartierul Albayzín ce s-a întâmplat în cartierul lor în 1920.
Acest lucru i-a ajutat pe oameni să învețe câte ceva despre istoria lor și, de asemenea, să se distreze în timpul restricțiilor cauzate de pandemia din 2020, la doar 100 de ani de la evenimentele și întâmplările despre care le povestea.
După câteva luni, cineva și-a amintit de mine și de curiozitatea mea și capacitatea mea uimitoare de a călători în timp. S-au gândit că ar fi minunat ca și altcineva din Europa să facă acest lucru și să mă însoțească în această călătorie plină de emoții și de învățare. Așa a apărut Klárika, vechea mea prietenă și omonimă din Harghita, unul dintre județele înconjurate de munții înalți ai Transilvaniei, din România.
Așa s-a născut proiectul european Living the 20s, deși nu voi rămâne doar în acest deceniu, căci voi trece de la o epocă la alta fiind că istoria acestui oraș este foarte bogată și interesantă. Și îmi face plăcere să povestesc!
Veți avea ocazia să citiți sau să mă ascultați pe zilele de luni, sau oricând veți avea chef. Asta e lucrul cel mai bun la romanele cibernetice, nu?
În plus, voi mai face câte o apariție ocazională în sat, pentru că nu m-am mai plimbat de mult timp pe aleele din Purchena. Mă sperie puțin ideea, având în vedere că ultima dată când am ieșit m-am rătăcit, nici nu vă puteți imagina cât de mult s-au schimbat lucrurile din 1569.
Dar, mă rog, asta e o altă poveste pe care vă voi povesti.
Sper să vă placă poveștile noastre, care de altfel vor fi publicate în patru limbi: engleză, spaniolă, română și maghiară, ca să fie pe înțelesul tuturor, și să vă îmbogățiți și voi, prin călătoriile pe care le vom pune pe… masă… sau mai bine zis: pe telefoanele voastre și pe calculatoare.
Ne vedem pe 31 octombrie.
Lumina să fie cu voi,
Clarita



